1 ianuarie 1866 - Introducerea sistemului metric in Romania

Pe 1 ianuarie 1866, România a adoptat oficial sistemul metric ca unitate standard de măsură, un pas important către modernizarea și uniformizarea economiei și societății românești. Această decizie a reflectat eforturile tânărului stat român de a se alinia standardelor europene și de a facilita comerțul, infrastructura și educația.

La mijlocul secolului al XIX-lea, Principatele Române se confruntau cu o diversitate copleșitoare de sisteme de măsură, moștenite din epocile anterioare. Se utilizau unități precum stânjenul, ocaua, pogonul și palmele, iar acestea variau în funcție de regiune, ducând la confuzii și dificultăți în comerț. Spre exemplu, o ocă sau oca putea avea o greutate diferită în Muntenia față de Moldova.

Într-un context mai larg, Revoluția Industrială și creșterea comerțului internațional făceau imperativă adoptarea unui sistem standardizat. Sistemul metric fusese deja introdus în Franța în 1795 și devenise modelul preferat în Europa. Sub influența domniei lui Alexandru Ioan Cuza și a reformatorilor săi, România a decis să adopte acest sistem ca parte a modernizării naționale.

De ce a fost necesară măsura?

1. uniformizare și eficiență: Lipsa unui sistem unitar îngreuna tranzacțiile comerciale și măsurătorile exacte în agricultură, construcții sau industrie.
2. Alinierea la standardele europene: România, aflată în plin proces de modernizare, avea nevoie de un sistem compatibil cu cel folosit în statele occidentale.
3. Educație și știință: Sistemul metric era mai ușor de înțeles și de predat, bazându-se pe multipli de 10, comparativ cu unitățile tradiționale complexe și variabile.
4. Stimulent pentru comerț: Adoptarea sistemului metric a facilitat schimburile comerciale internaționale și atragerea de investiții străine.

Impactul măsurii

Adoptarea sistemului metric a avut un impact profund asupra societății românești:

• Comerț: Tranzacțiile au devenit mai clare, iar disputele privind greutăți și măsuri au fost reduse semnificativ.
• Infrastructură: Proiectele de construcție, precum drumuri și căi ferate, au beneficiat de o standardizare a măsurătorilor.
• Educație: Sistemul metric a fost integrat rapid în școli, pregătind noile generații pentru utilizarea noilor unități.
• Administrație: Birocrația a devenit mai eficientă, mai ales în domenii precum cadastrul și impozitarea.

Personalități implicate

Printre cei care au susținut adoptarea sistemului metric s-au numărat:

• Alexandru Ioan Cuza: Domnitorul reformator care a inițiat numeroase măsuri de modernizare, inclusiv această lege.
• Mihail Kogălniceanu: Prim-ministru și susținător al reformelor legislative, inclusiv cele legate de economie și comerț.
• Dimitrie Gusti: Un intelectual al vremii, care a militat pentru introducerea sistemului metric în educație.

Curiozități

1. Rezistența inițială: Mulți țărani și comercianți s-au opus inițial schimbării, considerând noile unități confuze. Uneori, expresii precum „cât o ocă” sau „un pogon de pământ” au continuat să fie folosite informal, chiar și decenii după adoptare.
2. Glume și ironii: În perioada de tranziție, au circulat anecdote despre țăranii care măsurau pământul „cu pasul” sau cântăreau produsele „din ochi,” argumentând că noile reguli erau prea complicate.
3. Pietre de hotar: În unele sate, marcajele cadastrale vechi, bazate pe stânjeni și prăjini, au coexistat cu cele noi, metrice, timp de zeci de ani, creând confuzie.

Influența asupra altora

Adoptarea sistemului metric în România a fost parte a unui val european de schimbări similare. Unele țări mai conservatoare, precum Anglia, au adoptat măsura abia mai târziu, deși încă folosesc unități imperiale în anumite domenii. România a fost privită ca un exemplu pozitiv pentru țările din Balcani care au introdus ulterior același sistem.

Un pas spre modernitate

Introducerea sistemului metric a reprezentat mai mult decât o simplă schimbare a unităților de măsură; a fost un simbol al dorinței României de a se conecta la lumea modernă și de a depăși structurile învechite. Deși tranziția nu a fost lipsită de provocări, acest pas a pus bazele unei economii mai eficiente și unei societăți mai bine organizate.