Incepe iarna astronomica

Solstitiul de iarna din emisfera nordica, la 21 decembrie, marcheaza inceputul iernii astronomice, iar in aceasta zi, cea mai „scurta” din an, sunt cele mai putine ore de lumina, respectiv cele mai multe ore de intuneric. Pentru Bucuresti, vor fi 8 ore si 50 de minute de lumina naturala, iar durata noptii are valoarea maxima, de 15 ore si 10 minute.

Solstitiile (cand ziua este cea mai scurta - sau cea mai lunga, in cazul solstitiului de vara), ca si echinoctiile (cand ziua este egala cu noaptea) sunt consecinta miscarii reale a Pamantului in jurul Soarelui si a inclinarii axei Pamantului. Echinoctiile si solstitiile se produc atunci cand Soarele ocupa aparent o anumita pozitie pe cer.

Solstitiile si echinoctiile au loc deoarece axa de rotatie a Pamantului este inclinata cu 23,4 grade in raport cu orbita Pamantului in jurul Soarelui. Aceasta inclinare determina anotimpurile planetei, deoarece emisfera nordica si cea sudica primesc cantitati inegale de lumina solara pe parcursul unui an.

In mod traditional, solstitiile de vara si de iarna au ajutat la marcarea schimbarii anotimpurilor - impreuna cu echinoctiile de primavara si de toamna. Cu toate acestea, meteorologii din zilele noastre folosesc in mod oficial inregistrarile de temperatura pentru a trasa linii intre anotimpuri.

Din martie pana in septembrie, emisfera nordica este inclinata mai mult spre Soare, ceea ce determina primavara si vara. Din septembrie pana in martie, emisfera nordica este inclinata mai departe de Soare, astfel incat se simt toamna si iarna. In emisfera sudica, lucrurile stau invers.

In doua momente din fiecare an - care se numesc solstitii - Pamantul este inclinat cel mai mult fata de Soare. Emisfera inclinata cel mai mult spre Soare are parte de cea mai lunga zi, in timp ce emisfera aflata mai departe de Soare are parte de cea mai lunga noapte. In timpul solstitiului de vara al emisferei nordice - care cade intotdeauna in jurul datei de 21 iunie - emisfera sudica trece prin solstitiul de iarna. De asemenea, in timpul solstitiului de iarna al emisferei nordice - care cade intotdeauna in jurul datei de 21-22 decembrie - in emisfera sudica este solstitiul de vara.

Solstitiile au loc in acelasi timp in intreaga lume, dar orele locale variaza in functie de fusurile orare.

In 2024, solstitiul de iarna are loc in Romania, sambata, 21 decembrie, la ora 11:21, potrivit astro-urseanu.ro. Incepand de la aceasta data, pana la 21 iunie, durata zilelor va creste continuu, iar cea a noptilor va scadea in mod corespunzator.

Cuvantul solstitiu provine din latinescul „sol” - soare si „sistere” - a sta pe loc. Deci, in traducere libera, inseamna „soarele sta pe loc”. Asta, pentru ca timp de cateva zile inainte si dupa solstitiu, traiectoria Soarelui pe cer pare sa inghete. Schimbarea inaltimii sale la amiaza este atat de mica, incat traiectoria Soarelui pare sa ramana aceeasi sau sa stea nemiscata.

Inclinarea axiala a Pamantului joaca un rol mult mai important decat orbita sa aproape circulara in reglementarea anotimpurilor anuale. Astfel, Pamantul se apropie cel mai mult de Soare in fiecare an la aproximativ doua saptamani dupa solstitiul din decembrie, in timpul iernii din emisfera nordica. Pamantul este cel mai departe de Soare la aproximativ doua saptamani dupa solstitiul din iunie, in timpul verii din emisfera nordica.