Sarbatoarea religioasa de Boboteaza: origini, traditii si semnificatie
Boboteaza, sarbatorita pe 6 ianuarie, este una dintre cele mai importante sarbatori ale crestinatatii, marcand Botezul Domnului in apele Iordanului de catre Sfantul Ioan Botezatorul. Evenimentul simbolizeaza manifestarea Sfintei Treimi: Tatal, Fiul si Duhul Sfant. De-a lungul secolelor, aceasta sarbatoare a dobandit o profunda incarcatura spirituala, fiind insotita de traditii variate, pastrate cu sfintenie in multe culturi.
Origini si semnificatie
Boboteaza dateaza din perioada apostolica, fiind initial celebrata impreuna cu Nasterea Domnului, sub numele de Epifanie (manifestarea Domnului). Se credea ca aceasta zi marcheaza mai multe evenimente din viata lui Iisus, inclusiv Botezul, minunea de la nunta din Cana si vizita magilor.
Sarbatoarea s-a separat de Craciun in jurul secolului al IV-lea, odata cu stabilirea datei de 25 decembrie pentru Nasterea Domnului. Boboteaza pune accent pe inceputul misiunii publice a lui Iisus, moment in care cerurile s-au deschis si Duhul Sfant s-a pogorat asupra Lui sub forma unui porumbel, iar glasul Tatalui a confirmat divinitatea Sa.
Cine sarbatoreste Boboteaza
Boboteaza este celebrata de majoritatea bisericilor crestine, dar mai ales de cele care urmeaza calendarul ortodox si cel bizantin. Printre acestea se numara:
• Biserica Ortodoxa Romana,
• Biserica Ortodoxa Greaca,
• Biserica Ortodoxa Rusa,
• Biserica Copta din Egipt,
• Biserica Ortodoxa Sarba si alte biserici ortodoxe din Balcani si Europa de Est.
De asemenea, traditii similare exista in bisericile catolice si protestante, sub denumirea de Epifanie, desi semnificatiile si ritualurile pot diferi.
Traditii din Romania
In Romania, Boboteaza este un prilej de sfintire si purificare, fiind asociata cu sfintirea apelor si alungarea raului. Printre cele mai cunoscute traditii se numara:
1. Sfintirea Aghiasmei Mari – Preotii sfintesc apa in biserici sau la rauri, lacuri si alte surse de apa. Aghiasma Mare este considerata tamaduitoare si este consumata de credinciosi timp de 8 zile.
2. Aruncarea crucii in apa – In locurile cu ape mari, preotii arunca o cruce in apa, iar barbatii curajosi se intrec sa o recupereze. Se crede ca cel care recupereaza crucea va avea parte de noroc si sanatate tot anul.
3. Stropirea caselor si animalelor – Preotul merge din casa in casa pentru a binecuvanta gospodariile cu aghiasma.
4. Obiceiuri meteorologice – Se spune ca vremea din ziua de Boboteaza prezice cum va fi anul: daca ninge, va fi un an bogat, iar daca este soare, urmeaza o recolta slaba.
Traditii din Romania si alte tari
1. Grecia: Ritualul aruncarii crucii in mare este deosebit de popular, fiind urmat de ceremonii elaborate. Aghiasma este folosita pentru binecuvantarea navelor si a pescarilor.
2. Rusia: In regiunile friguroase, credinciosii fac copci in forma de cruce in gheata si se scufunda de trei ori, in semn de purificare si credinta.
3. Bulgaria: Barbatii participa la un dans traditional in raurile inghetate, cantand cantece religioase.
4. Italia: In bisericile catolice, Epifania este legata de vizita magilor la Pruncul Iisus, iar copiii primesc daruri in aceasta zi.
• In unele regiuni din Romania, fetele isi pun busuioc sub perna in noaptea de Boboteaza, sperand sa-si viseze viitorul sot.
• In Bucovina, in ziua de Boboteaza, se practica „Umblatul cu crucea”, un obicei de binecuvantare a satelor.
• In vechime, aghiasma era folosita pentru a proteja animalele de boli si pentru a alunga spiritele rele.
• In Rusia, scufundarea in ape inghetate este considerata un test de curaj si credinta, atragand mii de participanti anual.
Boboteaza ramane o sarbatoare esentiala in calendarul crestin, pastrand vii obiceiuri stravechi si legatura dintre om si sacru. Traditiile variate arata bogatia culturala a popoarelor care celebreaza acest eveniment, dar si unitatea spirituala care leaga crestinii de pretutindeni. Aghiasma sfintita, cantarile religioase si obiceiurile locale fac din Boboteaza o zi speciala, incarcata de semnificatie si bucurie.