Studiu: Everestul creste in inaltime
Escaladarea varfului Everest a fost intotdeauna o performanta, dar se pare ca sarcina ar putea deveni din ce in ce mai dificila: cercetatorii spun ca masivul are un fel de crestere brusca si au gasit explicatia pentru care s-a inaltat cu pana la cateva zeci de metri, scrie The Guardian.
Partea exterioara rigida a Pamantului este impartita in placi colosale care se misca treptat in timp intr-un proces numit tectonica placilor, Himalaya ridicandu-se in urma coliziunii dintre doua placi. Lantul muntos Himalaya s-a format in urma cu aproximativ 50 de milioane de ani, cand subcontinentul indian s-a izbit de placa tectonica eurasiatica - desi cercetari recente au sugerat ca marginile acestor placi erau deja foarte inalte inainte de coliziune, noteaza news.ro.
Procesul fiind inca in desfasurare, lantul muntos continua sa fie impins in sus, desi alunecarile de teren si alte evenimente inseamna ca se si pierde din roca. Insa expertii spun acum ca Everestul - care in prezent se ridica la 8.849 de metri a cunoscut o crestere suplimentara a inaltimii sale ca urmare a eroziunii provocate de raurile invecinate. O echipa de cercetatori afirma ca, in urma acestui proces, Everestul s-a ridicat cu 15 pana la 50 de metri in ultimii 89.000 de ani, iar fenomenul continua si in prezent.
Cercetatorii spun ca reducerea greutatii pe scoarta terestra pe masura ce acest material a fost indepartat a dus la o ridicare a terenurilor din jur - un proces cunoscut sub numele de revenire izostatica. Acesta implica ridicarea maselor de pamant de pe scoarta terestra atunci cand greutatea suprafetei scade. Scoarta, stratul cel mai exterior al Pamantului, pluteste, in esenta, deasupra unui strat de manta format din roci fierbinti, semilichide. „Revenirea izostatica poate fi comparata cu un obiect plutitor care isi ajusteaza pozitia atunci cand greutatea este indepartata”, a explicat profesorul Dai.
Echipa estimeaza ca procesul propulseaza Everestul in sus cu 0,16 mm pana la 0,53 mm pe an, iar varfurile invecinate Lhotse si Makalu, al patrulea si, respectiv, al cincilea cel mai inalt varf din lume, inregistreaza o crestere similara.
Dr. Elizabeth Dingle de la Universitatea Durham spune ca rezultatele studiului sunt importante dincolo de cazul Everest. „Exista si alte capturi de rauri despre care se stie ca au avut loc in Himalaya”, a spus ea, „asa ca ar fi interesant de stiut daca efecte similare se pastreaza in alta parte sau in alte lanturi muntoase active din punct de vedere tectonic in general”.
Everest, numit si Sagarmatha in nepaleza si Chomolungma in tibetana, este situat la granita dintre Nepal si Regiunea Autonoma Tibet din China. A fost numit dupa George Everest, un topograf britanic din secolul al XIX-lea din India.