"The Broadcast" - cea mai zguduitoare transmisie radio

Ziua de 30 octombrie este si astazi pomenita de americani (si nu numai) sub numele "The Broadcast" ("Transmisia"), din cauza unui program radio care a avut o influenta fara precedent - si, se spune, inca neegalata - asupra ascultatorilor. Se estimeaza ca sase milioane de oameni au ascultat "Razboiul lumilor", dintre care cel putin un milion nu au realizat ca era vorba despre o piesa de teatru, au crezut cu sinceritate ca omenirea este atacata de martieni si s-au comportat in consecinta.

Pe 30 octombrie 1938, "Razboiul Lumilor”, romanul lui H.G. Wells aparut cu 40 de ani in urma, a fost difuzat radiofonic in New Jersey, SUA, sub adaptarea actorului si regizorului Orson Welles, pe atunci in varsta de 23 de ani. A doua zi, cand in SUA se sarbatorea Halloweenul, Welles era cel mai discutat om din tara, iar efectele transmisiei s-au dovedit incredibile. Panica in masa instalata cu o seara inainte i-a determinat pe sute de mii de americani sa isi paraseasca in graba casele in incercarea de a se salva, drumurile de iesire din New York au fost blocate de coloane de oameni si masini, isteria si autosugestia i-au facut pe multi sa "vada" nave spatiale si fiinte ciudate sosite spre a-i nimici si s-au raportat chiar si cateva sinucideri. Totul a fost alimentat de ziare, care s-au grabit sa scoata editii speciale dramatice, pline de relatari false - inclusiv declaratii ale unor "martori oculari" - si de exagerari, ceea ce a sporit panica si a convins alte mii de oameni de invazia martiana.

Cum a fost posibila o astfel de isterie in masa? Totul se explica prin credibilitatea postului de radio Mercury, care a difuzat dramatizarea. Un alt factor hotarator a fost faptul ca romanul "Razboiul lumilor" nu le era tocmai cunoscut cititorilor americani si, oricum, aparuse cu 40 de ani in urma. In plus, tanarul artist Orson Welles a avut inspiratia sa actualizeze si sa "americanizeze" inclusiv locul in care se petrecea actiunea - initial plasata in Anglia natala a lui HG Wells, acum desfasurata in New York si New Jersey, ba chiar cu repere reale (o moara, o fabrica, o padure, etc).

Pentru ca dramatizarea radiofonica s-a transmis in direct, singurul care nu a avut habar de ceea ce se intampla in afara studioului a fost chiar actorul si regizorul Orson Welles, care a mers la culcare linistit si multumit. El a fost trezit in zori cu brutalitate, ca sa afle ca devenise inamicul public nr. 1 in tara sa. La o conferinta de presa organizata in pripa, el a fost tratat de jurnalisti ca un criminal in serie si s-a straduit sa explice si sa repete ca totul fusese doar un act artistic si nimic mai mult, anuntat ca atare de postul de radio inainte de inceperea transmisiunii care in timp a ramas cunoscuta ca "The Broadcast". "Daca aveam de gand sa-mi distrug cariera, nu puteam sa o fac mai bine de atat”, a declarat cu amaraciune Welles.

Din fericire, dupa ce spiritele s-au linistit, el s-a bucurat de o cariera exceptionala (sa ne amintim doar de capodopera "Cetateanul Kane") care s-a intins pe aproape 50 de ani. Iar morala care se desprinde din aceasta poveste care pare incredibila in ziua de azi, la peste opt decenii, este "Sa nu crezi chiar tot ce auzi" - si este cu atat mai valabila in era internetului, cand orice devine "viral" (deci credibil), nimeni nu mai are timp si rabdare sa verifice din mai multe surse, iar inteligenta artificiala creaza falsuri chiar mai reusite decat realitatea.

Sursa foto: St Tammany Parish